Bitza – sper ca n-o sa fiu eu Dintre multe belele La fel de rele intre ele Un singur gand Incepe sa ma sperie O sa inceapa La un moment dat Dintr-un pat Sa se scoale un batran uzat O sa mearga la oglinada Jegoasa, murdara intr-o doara Cu gandul pervers Ca isi doreste sa moara Izolat si uitat de toti Cu pensia de mult Bagata in vene de nepoti Ziua alta data plina Ingheata in linistea deplina Nu ne-a mai ramas Decat rutina, si viata Insa prea putina A murit in fiecare zi Cate putin , alcolizat Printre sticlele cu vin Realizand cand e prea tarziu Ca e, din ce in ce Mai putin viu 2x :Din ce in ce mai sigur O sa mor singur desigur Sunt nesigur cand vine vorba Sa-mi calculez timpul Cu timpul incep Sa ma obisnuiesc cu ideea Ca nici unul dintre noi N-o sa apuce varsta III a Sta si plange singur Si-si blesteama soarta Nu-si putea imagina Ca se intoarce roata Nu stia de nimeni Si blama ratatii Si-a ajuns acum O povara pentru altii Se intreaba unde a gresit Ce nu-i bine Unde s-a pripit Rudele mereu fac planuri Si-l cheama la masa El curand moare Lor le ramane o casa Singurul ce vine Si il mai alina Este cel pe care Il batea fara vine Rupt de beat in zori Cand venea acasa E baiatul lui Singurul caruia ii pasa Vrea sa-l stranga in brate Si sa-i povesteasca Unde a gresit Ce-ar mai face daca Se trezeste mult prea Brusc la realitate I-a murit baiatul De vreo sase ani jumate Fiecare alegere Conteaza stiu Poate mai devreme Poate mai tarziu Merg pan’ la oglina Si-mi rostesc teama cu greau Sper c-acest batran N-o sa fiu eu 2x :Din ce in ce mai sigur O sa mor singur desigur Sunt nesigur cand vine vorba Sa-mi calculez timpul Cu timpul incep Sa ma obisnuiesc cu ideea Ca nici unul dintre noi N-o sa apuce varsta III a